1000 E parolle spagnole più cumuni
L'essenziali
Per ogni principiante spagnolu, hè sempre impurtante cunnosce l'essenziali. Quessi sò e parolle è e frasi da sapè s'ellu avete principiatu à amparà. Fighjate queste prime parolle in a nostra guida di e 1,000 parolle spagnole più cumuni.
- sì- Iè
- innò - Innò
- Entende(s) ? - capisci?
- innò Aghju capitu - Ùn capiscu micca
- innò (lo) sé - ùn a sò micca
- innò tengo ni idea - ùn aghju micca idea
- innò hà spagnolu - Ùn parlu micca spagnolu
- eiu socu perdu(a) - sò persu
Presentate Ti stessu
Presentendu sè stessu hè sempre unu di i migliori modi per cumincià à parlà spagnolu! Hè per quessa chì avemu inclusu questi principianti di cunversazione essenziale in a nostra lista di e 1,000 parolle spagnole più cumuni.
- me Chjamu - Mi chjamu
- mi nome hè - Mi chjamu
- Sò… — sò…
- Cume tes llamas? - Cumu ti chjami?
- (yo) soy de... - Vengu da…
Cumu va
- Cumu va ? - Cumu va? (formale)
- cumu stai? - Cumu va? (informale)
- Cumu va ? - Cumu va? (informale) / chì hè ?
- Cume te va? - cumu và?
- Chì fà? - chi stai facendu?
- chì passa ? - chì passa ?
Risposte
Queste parolle spagnole cumuni è risposte versatili facenu una risposta faciule à decine di dumande!
- è tù? - è tù?
- sabbia Bien - benissimu
- Allora, cusì - cusì cusì
- Mal- male
- cum'è los - cum'è sempre
Parole di etichetta
- niente! - di nunda! / nisunu prublema!
- da favore - per piacè
- perdone! - Scusa!
- scuprite! - Scusa!
- Mi dispiace! - Scusa!
- grazi - Grazie
- salute - sia benedettu
Parolle Dumande
- chì…? - chì ?
- quien…? - WHO?
- cuàndu…? - quandu ?
- donu…? - induve ?
- per chì…? - perchè?
- qualessu? - quale ?
- Cume…? - cumu ?
Pronomi spagnoli
- Yo - Eiu
- tu (informale) - tù
- tù (formale) - tù
- u - ellu
- ella - ella
- noi / nosotras - noi
- u vostru - voi tutti
- elli - elli
- ellas (femmine) - elli
Auguri
- ciao - Bonghjornu
- boni ghjorni - Bonghjornu
- bè dopu meziornu - Bonu dopu meziornu
- bè notte - bona sera / bona notte
Parlà di età
- (yo) tengo ... anni - Sò ... anni.
- vechji — viejo/a
- ghjovanu - ghjovanu
- età mediana- età mediana
- ghjovani- ghjovanu
- novu/a - novu
Festighjate!
- Felice anniversariu! — Felice Anniversariu!
- felicità! — filicitazioni!
- diviértete! — Diverte si!
- bona prova! — Bon appetitu!
- bienvenuti! / ¡bienvenidas! — Benvenuti!
- Salute! - A salute!
Dì addiu
- avvedeci - avvedeci
- avvedeci - avvedeci
- su dopu - ci si vede dopu (probabilmente oghje)
- su dumani - ci videmu dumane
- Nos vemu - ci si vede (informale)
- cuídate assai! — stai attentu!
- Tenga un bon ghjornu! — un bellu ghjornu!
- vai dopu! — a prestu!
- bonu viaghju! — bon viaghju!
Parolle di tempu
Nisuna lista di e 1,000 parolle spagnole più cumuni ùn saria cumpleta senza parolle di tempu.
I ghjorni di a settimana
- Dumenicu - Dumenica
- Lunes - Luni
- Marte - Marti
- Miércoles - Marcuri
- Jueves - Ghjovi
- Viernes - Vennari
- sabatu - Sabatu
Mesi di l'annu
- Enero - Ghjinnaghju
- Ferraghju - Febbraiu
- Marzu - Marzu
- Aprile - Aprile
- maghju - Maghju
- Ghjugnu - Ghjugnu
- Julio - Lugliu
- Agosto - Aostu
- Sittembri - Sittembre
- Uttrovi - Ottobre
- Nuvembre - Nuvembre
- dicembre - Dicembre
Altre parole di u tempu
- a vigilia - ghjornu nanzu aieri
- Aieri - aieri
- el annu - annu
- el ghjornu - ghjornu
- el mes - mese
- el seculu - seculu
- la ora - ora
- oghje - oghje
- la settimana - settimana
- a mane à bon’ora - l'alba, assai prima matina
- dumani - dumane
- dumani - mane
- mezanotte - midaglia
- meziornu - meziornu
- el minutu — minutu
- la notte - notte
- el passatu dumani - dopu dumani
- l secondi - seconde
- la tarda - dopu meziornu
Parolle di famiglia
Stu vocabulu spagnolu vi aiuta à parlà di i vostri parenti.
Famiglia Nucleare
- el padre - babbu
- el babbu - paiu
- lamamma -mamma
- la mamma - mamma
- el fratellu - fratellu
- la hermana - surella
- elfigliolu -figliolu
- lahija -figliola
- la famiglia cercana - famiglia stretta
Famiglia Estesa
- elabuelo -babbone
- laabuela -mammone
- el bisabuelo - bisavu
- la bisabuela - bisnanna
- la nieta - bisfigliola
- el nieto - niputi
- el tio - ziu
- la tia - tia
- el tío abuelo - grand-ziu
- la tia abuela - gran-zia
- el primu - cuginu (maschinu)
- la prima — cugina (femmina)
- serbit parienti - i mo parenti
Verbi di famiglia
- abbraccià - abbraccià
- amar - amà
- ridà - à ride
- perdona - pardunà
Verbi d'Azione
- principià - di cumincià
- seguità - À seguità
- apre - à apre
- cerca - circà
- cantar - cantà
- cerrar - à cierre
- distruggere - per distrugge
- dormir - dorme
- truvà - truvà
- scunder - piattà
- aspittà - aspittà
- mancare - mancà
- fà - fà
- pruvà - pruvà
- llamar - chjamà
- purtà - piglià
- llorar - pienghje
- lotta - di cummattiri
- mentir - mintuvà
- odiu - odià
- riceve - per riceve
- ricunnosce - ricunnosce
- robar - arrubà
- salvar - per salvà
- sonreír - à surrisu
- soñar - sunnià
- piglià - piglià
- Vivir - campà
I Cinque Sensi
Spice u vostru spagnolu cù queste parolle cumuni per i vostri sensi.
sound
- tranquillu/a - tranquillità
- ruidoso/a - Populu
- gritar - gridà
- ascolta - à sente
- silenziu - silenziu
- altu - Populu
- bassu - dolci
- ensorcedor - affruntà
- agudu - acutu, acutu
- tomba - bassa
- melodioso - meludiosu
- armónico - armonica
- zumbido - buzz
- sorda - sorda
- duro de oid - difficiule à sente
- oído fino - udizione acuta
- prublemi di audizione - udenti
- fora di a portata - fora di l'orechja
Sight
- ver - vede
- vede - à vede
- di culori— culurite
- neru è biancu - biancu è biancu
- brillante - luminoso
- apagado - Sun
- chiaru - di luce
- scuru - scure
- cecu - cecu
- fighjulà - fighjà
- fidighjà - à guardà
- bizzarri - a stracciare
- guiñar - per strincà
- à lampà - à lampà
Parlà
- tocar - toccu
- agarrare - per piglià
- suave - dolci
- áspero(a) - sèmprici
- liso (a) - lisu
- rugoso(a) — arrugatu
- pegajoso (a) - peghjanu
- punzante - Sharp
- sedoso(a) - sitosi
- esponjosu (a) - spugnoso
- mullido(a) - lanuginoso
- hormigueo - tinghje
- entumecido(a) — numb
- rozar - per tuccà dolcemente
- acariciare - à carezza
- agarrare - per piglià
ciavuru
- olor - oliu
- u parfum - ciauru
- la fragancia - fragranza
- el hedor - puzza
- apestoso (a) - smelly
- fresque (a) - frescu
- acre - piccante
- humedo (a) - muffa
- podrido(a) — putenti
- ahumado (a) - fuma
- apestar - a puzza
Taste
- gustu -- gustu
- gustu - gustu
- pruvà - pruvà
- sabroso - hè sabrosa
- délicieux - diliziosu
- perfettu - incantu
- appetitoso - Appetitu
- dulce - duci
- dulzone - sugary
- cusì cusì - bland
Descrizzione di e parolle
Distance
- apertu/a - apartu
- ancho/a – larga
- estrecho/a – stretta
- lejano/a – luntanu
- cercanu/a - chiudi
Personalità è Emozioni
- alegre - trionfu
- gracioso/a – divertente, divertente
- seriu/a - gravissimu
- timido/a - timenza
- valente - curaghjosu
- loco/a - scemu
- cuntenutu (a) - cuntenutu
- cuntenti - cuntenti
- preoccupatu (a) - preoccupatu
- nervoso (a) - nervoso
- tranquillu (a) - tranquillu
- calmatu (a) - calmu
- emuzione (a) - eccitati
Aggettivi fisichi
Hair
- largo/a - longu
- cortu/a - cortu
- liso/a - drittu
- rizado/a - curly
- ondulatu/a — ondulatu
- castaño/a — marrone
- rubiu/a — bionda
- pelirrojo/a - rossu
- negru/a - neru
- canoso/a — grisgiu
- abbundante - grùassu
- fino/a — magre
- escalado/a - capizzone
- teñido/a — tinta
- salutari - sano
- chiaru/a — di luce
- encrespado/a — crespi
- brillante - brillanti
- calvu/a - calva
Size
- grande - tette
- petit/a – picculu
- enorme - grannissimi
- delgado/a - magre
- esbelto/a - sveltu
- flaccu/a - magre
- menudo/a - petite
- alto/a - altu
- bassu/a - cortu
Appressu
- bellu/a - bellu
- guapo/a - bellu
- feo/a - bruttu
- oro - simpaticu
- bonita - bellucciu
- impressionante - stupente
- pocu attrattiva/a - chjara
- media/a - mediu
- attrattiva/a - attrattiva
i culori
- negru - neru
- marrone / café — marrone
- gris - grisgiu
- biancu - biancu
- amarillo - ghjallu
- anaranjatu - aranciu
- rossu - rossu
- rosatu - rosa
- morado / purpura - purpura
- blu - turchinu
- verde - verde
Arti è Artigianatu
- colorear - da culurisce
- custruì - custruì
- cortar - taglià
- coser - cuciri
- dibujar - disegnà
- pintar - pitturà
Numbers
- cero - zeru
- unu - unu
- dos - due
- trè - tre
- quattro - quattru
- cinque - cinque
- sei - sei
- siete - sette
- ocho - ottu
- nuve - nove
- diez - deci
animali
Stu vocabulu di l'animali vi aiuterà à parlà di l'animali in terra è in l'oceanu!
Farm Animals
- u gattu - gattu
- el perru - ghjacaru
- el cunejo - rabbit
- u pollu - gaddina
- la gallina - à
- el gallo - ghjallu
- la vaca - vacca
- el toro - toru
- l'oveja - pecuri
- u cavallu - cavallo,
- el cerdo - Porcu
- la cabra - capra
- u burru - sceccu
- u ratone - topu
Animali di u boscu
- el ciervo - cervu
- el mapache — Birra
- l'ardilla -- scioccu
- u buho - cumunu
- u zorro - Fox
- el lobo - lupo
- u oso - ceppu
Animali di l’oceanu
- el cangrejo - granciu
- la medusa - medusa
- el delfín - delfino
- la ballena - balena
- el tiburón - anu
- la foca - segellu
- el lobo marino — lione marinu
- la morsa - morsa
- u pingüino - pinguinu
Travel
- u viaghju - viaghju
- l'equipaje - plàsticu
- la sortie - isciuta
- a arrivata - arrivu
- i documenti d'identità - documenti d'identità
- el billete d'avion - carta d'imbarcu
- l'hotel - albergo
- u permessu di conduire - licenza di cunduttore
- echar benzina - per piglià gas
- viaghjà - viaghjà
- torna - vultà
- ir - andà
- esce - di lascià
- parà - pi firmavanu
- partir - per parte
- portier (a) — porca
- hostia - stewardess
- botoni - campagnolu
- anfitriona- hostess di a compagnia aerea
Trasporti
- l'avion - avianu
- a vittura - vittura
- a bicicletta - Bicicletta
- a motocicletta - Motorrad
- el tren - trenu
- el metro/subte — subway
- l'autobus - autobus
- el barco - battellu
- taxista - cunduttore di tassì
- revisore (a) - cunduttore di trenu
- dipendente di gas - servitore di stazione di benzina
- conduttore (a) - autista, autista
- camionero(a) — camionista
Weather
- el sol - u sole
- e nubi - i nuvuli
- la niebla - la nebbia
- la neblina - a nebbia
- la pioggia - a pioggia
- la llovizna - a piovana
- la tormenta - a tempesta
- u tornado - u tornatu
- el trueno - u tronu
- el relámpago - u fulmine
- el rayo - u fulmine
- el vientu - u ventu
- la brisa - a brisa
- u granizo - a grandine
- el hielo - u ghjacciu
- la nieve - a neve
- u calori - u calore
- u friddu - u fretu
- l'humedità - l'umidità
- a temperatura - a temperatura
- el pronóstico - a previsione
Verbi di u tempu
- amante - piove
- lloviznar - piuviri
- diluviare - versà giù
- granizar - salutà
- nevar - a neve
Staciuni
- l'inguernu - inguernu
- a primavera - primavera
- l'estiu - estate
- l'autunnu - innamurà
Business
- carta di motivazione - lettera di prisentazione
- u cv - curriculum
- a firma - rimastu
- l'affari - los
- la compagnie - cumpagnia
- el jefe - pasquale
- l'impiegatu - Impiigatu
- travaglià - à travaglià
- negozià - per negozià
- cunsultore (a) - cunzulenti
- dueño (a) - u patrone
Careers
- abogado (a) - avvucatu
- architettu (a) - architettu
- bomberu (a) - bomberu
- campesino(a) — travagliadore agriculu
- carpintero(a) — carpinteriu
- cartero(a) — travagliadore postale
- casero (a) - sidroppu
- scientificu (a) - scientist
- cocinero(a) - cucinu, chef
- cunsejero (a) — cunsigliu
- custruttore (a) - travagliadore di a custruzzione
- contador(a) — cuntabile / contabile
- domesticu (a) - cammara
- detective - detettivu
- direttore, revisore, redattore (a) — Orsuvè
- electricista - electricista
- scrittore / autore(a) — scrittore / autore
- vaquero, tropero(a) — Classico
- manejador(a) — Manager
- granjero (a) - agricultori
- ingeniero (a) - ncigneri
- jardinero(a) — urtulanu
- jefe - pasquale
- juez - ghjudice
- lavandero (a) - lavanderia
- marineru (a) - marina mercantile
- meccanicu (a) — meccanicu
- camarero (a) - cameriere
- padre - sacrificadore
- panadero (a) - panattere
- pastore (a) - pastore/ministru
- periodista - jurnalista/ghjurnalista
- pescador(a) — piscadore
- pittore (a) - Pittore
- plomero(a) - lampadore
- polizia - pulizzeru
- programatore (a) — prugrammatore urdinatore
- dueño (a) - u patrone
- chimicu (a) - chimicu
- ranchero(a) — rancheru
- rebuscador(a) — investigatore
- reparateur(a) — riparatore
- tecnicu (a) di laboratorio — tecnicu di labburatoriu
- trabajador(a) de fábrica — travagliadore d'usina
- veterinariu (a) - veterinariu
Sports
- ir al gimnasio - vai à a palestra
- ir de caminata - andate in caminata
- alzar pesas - sullivà u pesu
- mantene in forma - per stà in forma
- praticu - à praticà
- nadar - natà
- el yoga - Yoga
- football - u football
- football americanu - football
- u baseball - baseball
- el baloncesto - basketball
- U golf - golf
- u hockey - hockey
- el tenis - tennis
- el voleibol - volleyball
- lotta - luttà / lotta
- scappu - curriri
- sci - scià
- a partita - ghjocu / partitu
- a corsa - corsa
- el torneo - torneu
Verbi sportivi
- calci - à calcià
- saltà - saltà
- piantà - piantà / bluccà
- swing - basculà
- essa - serve
- top off - spichjà
- incolla - pigghiari
- dribblà - dribbling
- ghjittassi - scaccià
- catturà - catturà
- vince - per vince
- perder - pèrdite
- cravatta - à ligà
- caminari - marchjà
- ballà - ballà
- ghjucà - ghjucà
- cuncurrenti - per cumpete
U tempu di manghjà!
Queste parolle spagnole cumuni per l'alimentariu vi lasciaranu a fame di più spagnolu!
Food e Drink
- l'alimentariu - manghjà
- e bevande - bevande
- ligumi - ligumi
- i frutti - frutti
- Cook - cucini
- tengo hambre - aghju a fame
- Aghju a sete - aghju sete
Carni
- la ris - carne bovina
- u pullastru - pollulu
- a gallina - pollulu
- l'agnellu - agnellu
- u barbecue - grigliata
- u porcu - porcu
- u perrito caliente - hot dog
- u jamón — jambon
- l'hamburger - hamburger
- u bacon - bacon
- pesciu - pisci
Legume
- a carotta - carota
- Lattuga - lattuga
- tomate - pumata
- la maiz - granu
- a patata - patata
- a patata - patata
- las papas - pomi fritti
- pomi fritti - pomi fritti
- u brocoli - broccoli
- la espinaca - spinaci
- a cipolla - cipolla
- la col - col
- l'ensalada - insalata
- l'aceituna - aliva
- las calabacitas - zucca
- u fungu - funghi
- u pepino - cucumber
frutte
- u apple - mela
- a pera - pera
- u cutter - fragola
- la frambuesa - lampone
- la zarzamora - mora
- el arándano - mirtilli
- l'aranciu rossu - cranberry
- l'Orange - aranciu
- la mandarina - mandarina
- la toronja - pompelmo
- u limone - limone
- la lima - calce
- a banana - banana
- ananas - ananas
- a noce di coccu - coccu
- u mangu - mangu
- la papaia - papaia
Drinks
- Birra - birra
- u rinfrescante - pop, soft drink
- u tè - tè
- el té helado - tè ghiacciatu
- u caffè - caffè
- u latti - latti
- Acqua - acqua
- u sucu - sucu
- el batido - milkshake
Dolci
- u cicculata - cioccolatu
- i dolci - caramelle
- u pastellu - torta
- i cookies - cookies
- u ghjacciu -ghjacciu
- el churros con chocolate - churros di cioccolatu
- u cheesecake bascu - cheesecake
Utensili
- el plato - piastra
- el plato hondo - ciotola
- u vasu - vetru
- a tazza - tazza
- el tenedor - forchetta
- la cuchara - cucchiara
- u cuteddu - cuteddu
- Tovagliolu - tovagliolu
Taste
- dolce - dolce
- insalata (a) - salatu
- rico(a) - diliziosu
Meals
- culazioni - colazione
- pranzu - pranzu
- cena - cena
- el tentempié - merenda
Abbigliamento
- la prenda, la ropa - panni
- i scarpi - Piscine
- el pantalón - règle
- la camiseta / la camisa — cammisa
- la chaqueta - giacchitedda
- la falda - fascia
- el suèter - sweater
- el vestitu - Vistitu
Vacanze è Feste
- la navità - Natale
- el annu novu— annu novu
- la pasqua - Pasqua
- el ghjornu di san valentin — San Valentinu
- el ghjornu di mamma - ghjornu di a mamma
- el ghjornu di u babbu - ghjornu di u babbu
- el ghjornu di l'indipendenza - ghjornu di l'indipendenza
- el Ghjornu di Thanksgiving - ringraziu
- el anniversariu - anniversariu
- la partitu - u partitu
- la boda - u matrimoniu
Parti di u corpu
- el corpu umanu - u corpu umanu
- la Mhurchú - capu
- el petto - pettu
- el oído / la oreja - orechja
- el ojo - ochju
- la Guy - faccia
- la mano - manu
- la banda - bocca
- el pie - pede
- la ritornu - daretu
- elcapelli - capelli
- el coddu - u coddu
- el dito - dito
- la vitellu - vitellu
- la pierna - gamba
- la bambola - polsu
- el calcagnu - taccu
- el braccio - bracciu
- el u collu - collu
- el ankle - caviglia
- la davanti - fronte
- el coscia - coscia
- la Barba - barba
- el baffi - baffi
- la lingua - lingua
- el Toe - punta
- la cintura - cintura
- la anca - anca
- Las nudi - natiche
- el pulgaru - pollice
- ghjinochju - ghjinochju
- la nasu - nasu
- la mejilla, el cachete - guancia
- l labbra - labbra
- el hombro - spalla
- la barbilla, el mentón - mento
- Las sopracciglia - sopracciglia
- Las pinnenti - ciglia
- elombelicu - buttone di pancia
- lapeddi - pelle
- el pancia - stomacu
- la cannedda - gola
- l dientes/las muelas - denti
Parolle di transizione
Cunnette e vostre idee spagnole cù queste parolle di transizione è e vostre frasi cumincianu à fluisce cun facilità!
U tempu è u locu
- al principiu - à u principiu
- en primu locu - prima
- per cumincià - per principià
- prima- prima
- dopu- dopu
- seguenti - in continuazione
- mentre tantu - intantu
- à a fine - à a fine
Aghjunghjite una idea
- D’altronde - in più
- In più de - in oltre
- in più- in listessu tempu
- puru - ancu
- Similaire - in u listessu modu
Comparare cuntrastu
- però - ma
- peccatuembargo - però
- Tuttavia - quantunque
- da altru latu - da l'altra parte
- ancu si - ancu si
- a pisà de - malgradu
Parolle di locu
Induve siate, vi vulete esse capace di parlà di u vostru locu in spagnolu.
Preposizioni
- drentu de - dentru di
- sopra de/sobre — in cima à
- debajo de - sottu à
- delante de - di fronte à
- daretu à - daretu à
- Entre - trà
- fr - in/on/at
- dentro di - dentru di
- fora di - fora di
- sopra di - sopratuttu
- en medio de - à mezu à
- vicinu à - vicinu à
- lejos di - luntanu da
- al lado de - accantu à
- intornu à - intornu
- à a manca di - à manca di
- à a diritta di - à a diritta di
Verbi locu
- esse - esse
- locu - à postu
- truvà - à pusà
- locu - mette
- locu - à postu
Quì è Là
- quì, quì - ccà
- ahi - ùn ci
- là - ùn ci
- alla - quallà
Directions
- l'este - este
- u nordu - nordu
- l'oeste - a ovest
- el sur - sudu
scola
Oggetti di aula
Scuprite stu vocabulariu di aula per alcune di e 1,000 parolle spagnole più cumuni.
- classa - aula
- l'aula - aula
- la pizarra - pannello
- u pizarrón - lavagna
- la tizza - gesso
- marcatore - Marc
- el borrador - eraser
- u scrivanu - desk
- el pupitre - desk
- la silla - sedia
- la mochila - Backpack
- u libru - librettu
- el cuaderno - film
- u paper - a carta
- a matita - pencil
- los lapices de colores - matite di culore
- el sacapuntas - strince à piuma
- a penna - penna
- la goma - eraser
- las tijeras - forbici
- la cola/el pegamento - codda
- la regla - rignanti
- la grapadora - cucitrice
- l'estuche - stucciu
Attività in aula
- studià - studiare
- ripiglià - à rivisà
- amparà - à amparà
- sabre - sapè
- fà i deve - per fà i travaglii
- fà a tarea - per fà i travaglii
- leer - leghje
- scrive - scrive
- parlà - parlà
- dì - dì
- dumandà - dumandà
- charlar - per chattà
- dittaru - dettare
- sguassà - spellà
- cuntà - cuntà
- mancare - per mancà a scola
- appruvà - per passà un sughjettu / una prova
- ripruverà— fallu un sughjettu/un test
- prestar — à prestà
- prestitu - di prumessu
- traer - per fà
- insegnare - insignà
- mustrà - mostrà
- numbrar - per nome
- aiutà - per aiutà
Lochi in una Scola
- la scola - scola
- el culegio - scola
- a palestra - palestra
- u patio - parcorsu di ghjocu
- bagnu - toilette
- u salone - corridoio
- biblioteca - biblioteca
- l'uffiziu - uffiziu
- la sala de professores - stanza di u persunale
- Sala di pranzu - caffetteria
- a cucina - cucina
- L'infirmeria - infermeria
- U laboratoriu - laboratoriu
E persone in una Scola
- maestru/a - maestru (scola primaria)
- prufessore/a - maestru (scuola secundaria)
- entrenador/a - coach
- enfermero/a - infermiera
- direttore/a - principale
- studiente/a - studiente
- studiante - studiente
Più Parolle Scola
- pranzu - pranzu
- recessu - recesso
- e vacanze - vacanze
- l'alimentariu - manghjà
- el casillero - armadiu
- A materia - sughjettu
- la matematica - matematica
- la biologia - biologia
- chimica - chimica
- fisica - fisica
- l'educazione fisica - educazione fisica
- a storia - a storia
- Letteratura - literatura
- a prova - prova
- l'esame - esame
- a nota - gradu
- a qualificazione - gradu
Technology
- un ordenador (Spagna) - un urdinatore
- una computadora (America Latina) - un urdinatore
- una tableta - una tableta
- una stampetta - una stampante
- u surci - u surci
- apagar - à vultà
- accende - spegne
- u discu duru - u discu duru
- Tastiera - a tastiera
- A chjave - a chjave
- e cuffie - cuffie
- u microfonu - u mic
- u screnu - in u schermu
- a camera - a camera
- los altavoces - i parlanti
- una applicazione - una app
- basa di dati - a basa
- i riti suciali - i riti suciali
- l'enlace - u ligame
- subir - per carica
- guardà - per salvà
- borrar - sguassà
- fà cliccà - per cliccà
- bajar/descargar - à scaricà
- cercà in Google - circà nant'à Google
- pirata informaticu — Litteratura
- password - codice
Casa dolce casa!
U vocabulariu di a casa hè una parte impurtante di e 1,000 XNUMX parolle spagnole più cumuni in modu chì pudete parlà di u locu induve passate a maiò parte di u vostru tempu.
- la casa - casa, casa
- u casa - casa
- a stanza - stanze
- u quartu - stanze
- u dormitorio - stanze
- la sala - salone
- el comedor - Sala di pranzu
- a cucina - cucina
- u bagnu - bànniu
- u pasillo - corridoio
- u giardinu - giardinu, giardinu
- u garage - FNAC
- cunfortu/a — cunfurmate
- acogedor - cosy
- desordenado/a — messy
- limpiu/a — lavagna
Furniture
- la pasta de dientes - pasta di denti
- a spazzola di denti - spazzola di denti
- sapone - sapone
- el secador de pelo - asciugacapelli
- u champú - shampoo
- el cepillo - spazzola
- u paper higiénico - carta igienica
- la toalla - asciugamani
- l'acqua jabonosa - acqua sapunosa
- la bolsa de basura - saccu di basura
- el cubo de basura - basura
- el cesto de la ropa sucia - cesta di lavanderia
- la navaja de afeitar - rasoio
- la maquinilla de afeitar eléctrica - rasoio elettricu
- la crema de afeitar - crema da barba
- el enjuague bucal - collu di bocca
- el cepillo de pelo - spazzola per capelli
- pettine - pettine
- el limpiador facial - detergente per a faccia
- l'equilibriu- scala
- u pañuelo di carta - tissutu
- i ghjoculi di bagnu - ghjoculi di bagnu
- la alfombra de baño - tappettu di bagnu
- A duscia - duscia
- a bagnera - bagnu
- u lavatu - lavà
- el inodoru - toilette
- u tap - rubinettu
- specchiu - specchiu
- peinar - pettine
Verbi di cucina
- cucinare - cucinà
- vene - manghjà
- adobar - à marinate
- sazonar - staghjunà
- lavar - lavà
- cortar - taglià
- pelar - sbuccia
- picar - taglià
- moler - macinà
- incorpore - per aghjunghje
- mischjà - mischjà
- catir - batticà
- licuar - mischjà
- cumminari - à cumminà
- freir - frighje
- hervir - bollire
- colar - strainà
- cocer - cucinà
- cornu - a coce
- asar - griglia / arrosti
- saltà - saltà
- preparà - appruntà
- descongelar - sbrinà
- quemar - brusgià
- tostar - brindisi
- ritirare - scioglie
- rodajear - a fette
- riscaldatore - scaldà / scaldà
- rinfurzà - riempie / robba
- lavar - lavà
- pulisce - per pulisce
- desayunar - per fà colazione
- cenar - fà cena
Bedroom
- a porta - a porta
- l'armariu - l'armadiu
- la estanteria - tellu scaffale
- la finestra - ta finestra
- las cortinas - i cortini
- u scrivania - u scrivania
- l'urdinatore - l'urdinatore
- la cama - u lettu
- u coghju - u cuscinu
- l'edredón - a trapunta
- las sabanas - u lettu
- l'almohada - a federa
- a lampada - a lampada
- a mesilla de notte - a tavola di notte o nightstand
- l'espeghju - u spechju
- u quadru - a pittura
Salone
- a porta - a porta
- l'armariu - l'armadiu
- u scaffale - u scaffale
- la finestra - a finestra
- las cortinas - i cortini
- la mesa - u tavulinu
- la silla - a catedra
- u sillón - poltrona
- l'alfombra - u tappettu o tappettu
- a lampada - a lampada
- a pianta - a pianta
- e fiori - i fiori
- la chimenea - u camminu
- u suelo - a terra
- el techo - u tettu
Shopping
- dependiente/a - assistente di buttrega
- scatula - cuntrolla
- vendita - vendite
- casu - affare
- ricevuta - ricevuta
- testatori - cameriera
- dimensione - taglia
- buttrega di cucina - magazinu di vestiti
- buttega di scarpi - magazzini di scarpi
- libreria - libreria
- scorta - centru cummerciale
- supermecchjaru - supermercatu
- gioielli - gioielliere
- magazinu di ghjoculi - magazinu di ghjoculi
- almacenero(a) - droghiere
- comerciante (a) — mircanti
- tenderu (a) - negoziante
- dipendente - impiegatu
- cajero(a) — cassieru
Parlà di a vostra salute in spagnolu
Sè mai avete malatu à l'esteru o avete una emergenza in un paese di lingua spagnola, queste parolle di salute vi venenu in utile! U vocabulariu di salute hè una parte essenziale di e 1,000 parolle spagnole più cumuni.
Prufessiunali di Sanità
- i cura di a salute - sanità
- el dentista - dentista
- u duttore/a - medico
- el enfermero/a — nutrici
- u medico generale - medicu generale
- u medico di a testa - medicu generale
- u medico specialista - specialista
- el/la nutricionista — nutrizionista
- el/la paciente — ammalatu
- el/la paramédico — paramedica
- quiropráctico (a) - chiropraviu
- el/la pediatria — pediatricista
- el psicólogo/a — psicologu
- i primi ausilii - primi aiuti
- a salute - salute
Servizi di sanità
- l'ambulanza - ambulanza
- l'assicuratrice - assicuratore
- u centru di salute - siège
- la clinica - siège
- la farmacia - farmacia
- drogaria - farmacia
- l'ospedale - spitali
- el pabellón - salottu
- la sala de espera - sala d'attesa
- la sala di operazioni - sala operatoria
- u sanatoriu - sanatoriu
Malatie è ferite
- l'allergia - allergie
- l'asfixia - suffocazione
- l'asma - asma
- el ataque al corazón/paro cardiaco — attacu di core
- el calambre - crampe musculaire
- u cancer - cancru
- el chinchón— colpu di testa
- el corte - verso
- a deshidratazione - dehydration
- a diabetes - hot
- la diarrea - diarrhoea
- u dolore - dolore/dolore
- u dolore di testa - Gianfrancesco
- el dolor de garganta - mal di gola
- el dolor de estómago — pena in corpu
- el dolor de diente — mal di denti
- a malatia - k
- la maladie cardiaca - congenital
- la maladie infecciosa — malatie infettiva
- los escalofríos— tremanti brividi
- la frattura - frattura
- la fiebre - frevi
- la gripe - infruenza
- la herida - ferita
- l'ipotermia - ipotermia
- l'infezzione - Ciak
- el malestar - Toleranzdosis
- el morete/moretón — bruise
- la nausea - nausea francese
- el raspón - pasce
- u friddu - imbernu
- u sangrado - sdrughju
- la tos - pastigli
- u virus - cunning
- u vomitu - vomitu
In het Nederlands heeft deze pagina geen enkele zin: ook het Spaans werd naar het Nederlands vertaald.
In Olandese, sta pagina ùn hà nunda di sensu: u spagnolu hè statu ancu traduttu in Olandese.
In neerlandés, sta pagina ùn hà nisun sensu: u spagnolu hè ancu traduttu in neerlandés.