1000 Parolle spagnole più cumuni per i principianti

Foto di l'autore
Scrittu da guidetoexam

1000 E parolle spagnole più cumuni

L'essenziali

Per ogni principiante spagnolu, hè sempre impurtante cunnosce l'essenziali. Quessi sò e parolle è e frasi da sapè s'ellu avete principiatu à amparà. Fighjate queste prime parolle in a nostra guida di e 1,000 parolle spagnole più cumuni. 

  • - Iè
  • innò - Innò 
  • Entende(s) ? - capisci?
  • innò Aghju capitu - Ùn capiscu micca
  • innò (lo) sé - ùn a sò micca
  • innò tengo ni idea - ùn aghju micca idea
  • innò hà spagnolu - Ùn parlu micca spagnolu
  • eiu socu perdu(a) - sò persu

Presentate Ti stessu

Presentendu sè stessu hè sempre unu di i migliori modi per cumincià à parlà spagnolu! Hè per quessa chì avemu inclusu questi principianti di cunversazione essenziale in a nostra lista di e 1,000 parolle spagnole più cumuni. 

  • me Chjamu - Mi chjamu
  • mi nome hè - Mi chjamu 
  • Sò…  — sò…
  • Cume tes llamas? - Cumu ti chjami?
  • (yo) soy de... - Vengu da…

Cumu va

  • Cumu va ? - Cumu va? (formale)
  • cumu stai? - Cumu va? (informale)
  • Cumu va ? - Cumu va? (informale) / chì hè ?
  • Cume te va? - cumu và?
  • Chì fà? - chi stai facendu?
  • chì passa ? - chì passa ?

Risposte

Queste parolle spagnole cumuni è risposte versatili facenu una risposta faciule à decine di dumande!

  • è tù? - è tù?
  • sabbia Bien - benissimu
  • Allora, cusì - cusì cusì
  • Mal- male
  • cum'è los - cum'è sempre

Parole di etichetta

  • niente! - di nunda! / nisunu prublema!
  • da favore - per piacè
  • perdone! - Scusa!
  • scuprite! - Scusa!
  • Mi dispiace! - Scusa! 
  • grazi  - Grazie
  • salute - sia benedettu

Parolle Dumande

  • chì…? - chì ?
  • quien…? - WHO?
  • cuàndu…? - quandu ?
  • donu…? - induve ?
  • per chì…? - perchè?
  • qualessu? - quale ?
  • Cume…? - cumu ?

Pronomi spagnoli

  • Yo - Eiu
  • tu (informale) - tù
  • (formale) - tù
  • u - ellu
  • ella - ella
  • noi / nosotras - noi
  • u vostru - voi tutti
  • elli - elli
  • ellas (femmine) - elli 

Auguri

  • ciao - Bonghjornu
  • boni ghjorni - Bonghjornu
  • dopu meziornu - Bonu dopu meziornu
  • notte - bona sera / bona notte

Parlà di età

  • (yo) tengo ... anni - Sò ... anni.
  • vechji — viejo/a
  • ghjovanu - ghjovanu
  • età mediana- età mediana
  • ghjovani- ghjovanu
  • novu/a - novu

Festighjate!

  • Felice anniversariu! — Felice Anniversariu!
  • felicità! — filicitazioni!
  • diviértete! — Diverte si!
  • bona prova! — Bon appetitu!
  • bienvenuti! / ¡bienvenidas! — Benvenuti!
  • Salute! - A salute!

Dì addiu

  • avvedeci - avvedeci
  • avvedeci - avvedeci
  • su dopu - ci si vede dopu (probabilmente oghje)
  • su dumani - ci videmu dumane
  • Nos vemu - ci si vede (informale)
  • cuídate assai! — stai attentu!
  • Tenga un bon ghjornu! — un bellu ghjornu!
  • vai dopu! — a prestu!
  • bonu viaghju! — bon viaghju!

Parolle di tempu

Nisuna lista di e 1,000 parolle spagnole più cumuni ùn saria cumpleta senza parolle di tempu. 

I ghjorni di a settimana

  • Dumenicu - Dumenica
  • Lunes - Luni
  • Marte - Marti
  • Miércoles - Marcuri
  • Jueves - Ghjovi
  • Viernes - Vennari
  • sabatu - Sabatu

Mesi di l'annu

  • Enero - Ghjinnaghju
  • Ferraghju - Febbraiu
  • Marzu - Marzu
  • Aprile - Aprile
  • maghju - Maghju
  • Ghjugnu - Ghjugnu
  • Julio - Lugliu
  • Agosto - Aostu
  • Sittembri - Sittembre
  • Uttrovi - Ottobre
  • Nuvembre - Nuvembre
  • dicembre - Dicembre

Altre parole di u tempu

  • a vigilia - ghjornu nanzu aieri
  • Aieri - aieri
  • el annu - annu
  • el ghjornu - ghjornu
  • el mes - mese
  • el seculu - seculu
  • la ora - ora
  • oghje - oghje
  • la settimana - settimana
  • a mane à bon’ora - l'alba, assai prima matina
  • dumani - dumane
  • dumani - mane
  • mezanotte - midaglia
  • meziornu - meziornu
  • el minutu — minutu
  • la notte - notte
  • el passatu dumani - dopu dumani
  • l secondi - seconde
  • la tarda - dopu meziornu

Parolle di famiglia

Stu vocabulu spagnolu vi aiuta à parlà di i vostri parenti.

Famiglia Nucleare

  • el padre - babbu
  • el babbu paiu
  • lamamma -mamma
  • la mamma - mamma
  • el fratellu fratellu
  • la hermana - surella
  • elfigliolu -figliolu
  • lahija -figliola
  • la famiglia cercana famiglia stretta

Famiglia Estesa

  • elabuelo -babbone
  • laabuela -mammone
  • el bisabuelo - bisavu
  • la bisabuela - bisnanna
  • la nieta - bisfigliola
  • el nieto - niputi
  • el tio - ziu
  • la tia - tia
  • el tío abuelo - grand-ziu
  • la tia abuela - gran-zia
  • el primu - cuginu (maschinu)
  • la prima — cugina (femmina)
  • serbit parienti - i mo parenti

Verbi di famiglia

  • abbraccià - abbraccià
  • amar - amà
  • ridà - à ride
  • perdona - pardunà

Verbi d'Azione

  • principià -  di cumincià
  • seguità - À seguità
  • apre -  à apre
  • cerca - circà
  • cantar - cantà
  • cerrar - à cierre
  • distruggere - per distrugge
  • dormir - dorme
  • truvà - truvà
  • scunder - piattà
  • aspittà - aspittà
  • mancare - mancà
  • fà -
  • pruvà - pruvà
  • llamar - chjamà
  • purtà - piglià
  • llorar - pienghje
  • lotta - di cummattiri
  • mentir - mintuvà
  • odiu - odià
  • riceve - per riceve
  • ricunnosce - ricunnosce
  • robar - arrubà
  • salvar - per salvà
  • sonreír - à surrisu
  • soñar - sunnià
  • piglià - piglià
  • Vivir - campà

I Cinque Sensi

Spice u vostru spagnolu cù queste parolle cumuni per i vostri sensi. 

sound

  • tranquillu/a - tranquillità
  • ruidoso/a - Populu
  • gritar - gridà
  • ascolta - à sente
  • silenziu - silenziu
  • altu - Populu
  • bassu - dolci
  • ensorcedor - affruntà
  • agudu - acutu, acutu
  • tomba - bassa
  • melodioso - meludiosu
  • armónico - armonica
  • zumbido - buzz
  • sorda - sorda
  • duro de oid - difficiule à sente
  • oído fino - udizione acuta
  • prublemi di audizione - udenti
  • fora di a portata -  fora di l'orechja

Sight

  • ver - vede
  • vede - à vede
  • di culori— culurite
  • neru è biancu - biancu è biancu
  • brillante - luminoso
  • apagado - Sun
  • chiaru - di luce
  • scuru - scure
  • cecu - cecu
  • fighjulà - fighjà
  • fidighjà - à guardà
  • bizzarri - a stracciare
  • guiñar - per strincà
  • à lampà - à lampà

Parlà

  • tocar - toccu
  • agarrare - per piglià
  • suave - dolci
  • áspero(a) - sèmprici
  • liso (a) - lisu
  • rugoso(a) — arrugatu
  • pegajoso (a) - peghjanu
  • punzante - Sharp
  • sedoso(a) - sitosi
  • esponjosu (a) - spugnoso
  • mullido(a) - lanuginoso
  • hormigueo - tinghje
  • entumecido(a) — numb
  • rozar - per tuccà dolcemente
  • acariciare - à carezza
  • agarrare - per piglià

ciavuru

  • olor - oliu
  • u parfum - ciauru
  • la fragancia - fragranza
  • el hedor - puzza
  • apestoso (a) - smelly
  • fresque (a)  - frescu
  • acre - piccante
  • humedo (a) - muffa
  • podrido(a) — putenti
  • ahumado (a) - fuma
  • apestar - a puzza

Taste

  • gustu -- gustu
  • gustu - gustu
  • pruvà - pruvà
  • sabroso - hè sabrosa
  • délicieux -  diliziosu
  • perfettu -  incantu
  • appetitoso - Appetitu
  • dulce - duci
  • dulzone -  sugary 
  • cusì cusì - bland

Descrizzione di e parolle

Distance

  • apertu/a - apartu 
  • ancho/a – larga
  • estrecho/a – stretta
  • lejano/a – luntanu
  • cercanu/a - chiudi

Personalità è Emozioni

  • alegre - trionfu
  • gracioso/a – divertente, divertente
  • seriu/a - gravissimu
  • timido/a - timenza
  • valente - curaghjosu
  • loco/a - scemu
  • cuntenutu (a) - cuntenutu
  • cuntenti - cuntenti
  • preoccupatu (a) - preoccupatu
  • nervoso (a) - nervoso
  • tranquillu (a) - tranquillu
  • calmatu (a) - calmu
  • emuzione (a) - eccitati

Aggettivi fisichi

Hair

  • largo/a - longu
  • cortu/a - cortu
  • liso/a - drittu
  • rizado/a - curly
  • ondulatu/a — ondulatu
  • castaño/a — marrone
  • rubiu/a — bionda
  • pelirrojo/a - rossu
  • negru/a - neru
  • canoso/a — grisgiu
  • abbundante - grùassu
  • fino/a — magre
  • escalado/a - capizzone
  • teñido/a — tinta
  •  salutari - sano
  • chiaru/a — di luce
  • encrespado/a — crespi
  • brillante - brillanti
  • calvu/a - calva

Size

  • grande - tette
  • petit/a – picculu  
  • enorme - grannissimi 
  • delgado/a - magre
  • esbelto/a - sveltu
  • flaccu/a - magre
  • menudo/a - petite
  • alto/a - altu
  • bassu/a - cortu

Appressu

  • bellu/a - bellu 
  • guapo/a - bellu 
  • feo/a - bruttu  
  • oro - simpaticu  
  • bonita - bellucciu  
  • impressionante - stupente
  • pocu attrattiva/a - chjara  
  • media/a - mediu  
  • attrattiva/a - attrattiva  

i culori

  • negru -  neru
  • marrone / café —  marrone
  • gris - grisgiu
  • biancu - biancu
  • amarillo -  ghjallu
  • anaranjatu - aranciu
  • rossu - rossu
  • rosatu -  rosa
  • morado / purpura - purpura
  • blu -  turchinu
  • verde - verde

Arti è Artigianatu

  • colorear - da culurisce
  • custruì - custruì
  • cortar - taglià
  • coser - cuciri
  • dibujar - disegnà
  • pintar - pitturà

Numbers

  • cero - zeru
  • unu - unu
  • dos - due
  • trè - tre
  • quattro - quattru
  • cinque -  cinque
  • sei - sei
  • siete - sette
  • ocho -  ottu
  • nuve - nove
  • diez - deci

animali

Stu vocabulu di l'animali vi aiuterà à parlà di l'animali in terra è in l'oceanu!

Farm Animals

  • u gattu - gattu
  • el perru - ghjacaru
  • el cunejo - rabbit
  • u pollu - gaddina
  • la gallina - à
  • el gallo -  ghjallu
  • la vaca -  vacca
  • el toro -  toru
  • l'oveja -  pecuri
  • u cavallu - cavallo,
  • el cerdo - Porcu
  • la cabra -  capra
  • u burru -  sceccu
  • u ratone -  topu

Animali di u boscu

  • el ciervo -  cervu
  • el mapache —  Birra
  • l'ardilla -- scioccu
  • u buho -  cumunu
  • u zorro -  Fox
  • el lobo -  lupo
  • u oso -  ceppu

Animali di l’oceanu

  • el cangrejo - granciu
  • la medusa - medusa
  • el delfín -  delfino
  • la ballena -  balena
  • el tiburón -  anu
  • la foca -  segellu
  • el lobo marino —  lione marinu
  • la morsa -  morsa
  • u pingüino - pinguinu

Travel

  • u viaghju - viaghju
  • l'equipaje - plàsticu
  • la sortie - isciuta
  • a arrivata - arrivu
  • i documenti d'identità - documenti d'identità
  • el billete d'avion - carta d'imbarcu
  • l'hotel - albergo
  • u permessu di conduire - licenza di cunduttore
  • echar benzina - per piglià gas
  • viaghjà - viaghjà
  • torna - vultà
  • ir - andà
  • esce - di lascià
  • parà - pi firmavanu
  • partir - per parte
  • portier (a) — porca
  • hostia - stewardess
  • botoni - campagnolu
  • anfitriona- hostess di a compagnia aerea

Trasporti

  • l'avion -  avianu
  • a vittura -  vittura
  • a bicicletta - Bicicletta
  • a motocicletta - Motorrad
  • el tren -  trenu
  • el metro/subte —  subway
  • l'autobus - autobus
  • el barco - battellu
  • taxista - cunduttore di tassì
  • revisore (a) - cunduttore di trenu
  • dipendente di gas - servitore di stazione di benzina
  • conduttore (a) - autista, autista 
  • camionero(a) — camionista

Weather

  • el sol -  u sole
  • e nubi -  i nuvuli
  • la niebla - la nebbia
  • la neblina - a nebbia
  • la pioggia -  a pioggia
  • la llovizna - a piovana
  • la tormenta -  a tempesta
  • u tornado -  u tornatu
  • el trueno - u tronu
  • el relámpago - u fulmine
  • el rayo - u fulmine
  • el vientu - u ventu
  • la brisa - a brisa
  • u granizo - a grandine
  • el hielo - u ghjacciu
  • la nieve -  a neve
  • u calori -  u calore
  • u friddu -  u fretu
  • l'humedità - l'umidità
  • a temperatura - a temperatura
  • el pronóstico - a previsione

Verbi di u tempu

  • amante -  piove
  • lloviznar -  piuviri
  • diluviare - versà giù
  • granizar - salutà
  • nevar -  a neve

Staciuni

  • l'inguernu -  inguernu
  • a primavera -  primavera
  • l'estiu -  estate
  • l'autunnu -  innamurà

Business

  • carta di motivazione - lettera di prisentazione
  • u cv - curriculum
  • a firma - rimastu
  • l'affari - los
  • la compagnie - cumpagnia
  • el jefe - pasquale
  • l'impiegatu - Impiigatu
  • travaglià - à travaglià
  • negozià - per negozià
  • cunsultore (a) -  cunzulenti
  • dueño (a) - u patrone

Careers

  • abogado (a) - avvucatu
  • architettu (a) - architettu
  • bomberu (a) - bomberu
  • campesino(a) — travagliadore agriculu
  • carpintero(a) — carpinteriu
  • cartero(a) — travagliadore postale
  • casero (a) - sidroppu
  • scientificu (a) - scientist
  • cocinero(a) - cucinu, chef
  • cunsejero (a) — cunsigliu  
  • custruttore (a) - travagliadore di a custruzzione
  • contador(a) — cuntabile / contabile 
  • domesticu (a) -  cammara
  • detective - detettivu
  • direttore, revisore, redattore (a) — Orsuvè
  • electricista - electricista
  • scrittore / autore(a) — scrittore / autore
  • vaquero, tropero(a) — Classico
  • manejador(a) — Manager
  • granjero (a) - agricultori
  • ingeniero (a) - ncigneri
  • jardinero(a) — urtulanu
  • jefe - pasquale
  • juez - ghjudice
  • lavandero (a) - lavanderia
  • marineru (a) -  marina mercantile
  • meccanicu (a) — meccanicu
  • camarero (a) - cameriere
  • padre - sacrificadore
  • panadero (a) - panattere
  • pastore (a) - pastore/ministru
  • periodista - jurnalista/ghjurnalista
  • pescador(a) — piscadore
  • pittore (a) - Pittore
  • plomero(a) - lampadore
  • polizia - pulizzeru
  • programatore (a) — prugrammatore urdinatore 
  • dueño (a) - u patrone
  • chimicu (a) - chimicu
  • ranchero(a) — rancheru
  • rebuscador(a) — investigatore
  • reparateur(a) — riparatore
  • tecnicu (a) di laboratorio — tecnicu di labburatoriu
  • trabajador(a) de fábrica — travagliadore d'usina
  • veterinariu (a) - veterinariu

Sports

  • ir al gimnasio - vai à a palestra
  • ir de caminata - andate in caminata
  • alzar pesas - sullivà u pesu
  • mantene in forma - per stà in forma
  • praticu - à praticà
  • nadar - natà
  • el yoga - Yoga
  • football - u football
  • football americanu - football
  • u baseball - baseball
  • el baloncesto - basketball
  • U golf - golf
  • u hockey - hockey
  • el tenis - tennis
  • el voleibol - volleyball
  • lotta - luttà / lotta
  • scappu - curriri
  • sci - scià
  • a partita - ghjocu / partitu
  • a corsa - corsa
  • el torneo - torneu

Verbi sportivi

  • calci - à calcià
  • saltà - saltà
  • piantà - piantà / bluccà
  • swing - basculà
  • essa - serve
  • top off - spichjà
  • incolla - pigghiari
  • dribblà - dribbling
  • ghjittassi - scaccià
  • catturà - catturà
  • vince - per vince
  • perder - pèrdite
  • cravatta - à ligà
  • caminari - marchjà
  • ballà - ballà
  • ghjucà - ghjucà
  • cuncurrenti - per cumpete

U tempu di manghjà!

Queste parolle spagnole cumuni per l'alimentariu vi lasciaranu a fame di più spagnolu!

Food e Drink

  • l'alimentariu - manghjà 
  • e bevande - bevande
  • ligumi - ligumi
  • i frutti - frutti
  • Cook - cucini
  • tengo hambre - aghju a fame
  • Aghju a sete - aghju sete

Carni

  • la ris - carne bovina
  • u pullastru - pollulu
  • a gallina - pollulu 
  • l'agnellu - agnellu
  • u barbecue - grigliata
  • u porcu - porcu
  • u perrito caliente - hot dog
  • u jamón — jambon
  • l'hamburger - hamburger
  • u bacon - bacon
  • pesciu - pisci

Legume

  • a carotta - carota
  • Lattuga - lattuga
  • tomate - pumata
  • la maiz - granu
  • a patata - patata
  • a patata  - patata
  • las papas - pomi fritti
  • pomi fritti - pomi fritti
  • u brocoli - broccoli
  • la espinaca - spinaci
  • a cipolla - cipolla
  • la col - col
  • l'ensalada - insalata
  • l'aceituna - aliva
  • las calabacitas - zucca
  • u fungu - funghi
  • u pepino - cucumber

frutte

  • u apple - mela
  • a pera - pera
  • u cutter - fragola
  • la frambuesa - lampone
  • la zarzamora - mora
  • el arándano - mirtilli
  • l'aranciu rossu - cranberry
  • l'Orange - aranciu
  • la mandarina - mandarina
  • la toronja - pompelmo
  • u limone - limone
  • la lima - calce
  • a banana - banana
  • ananas - ananas
  • a noce di coccu - coccu
  • u mangu - mangu
  •  la papaia - papaia

Drinks

  • Birra - birra
  • u rinfrescante - pop, soft drink
  • u tè - tè
  • el té helado - tè ghiacciatu
  • u caffè - caffè
  • u latti - latti
  • Acqua - acqua
  • u sucu - sucu
  • el batido - milkshake

Dolci

  • u cicculata - cioccolatu
  • i dolci - caramelle
  • u pastellu - torta
  • i cookies - cookies
  • u ghjacciu -ghjacciu
  • el churros con chocolate - churros di cioccolatu
  • u cheesecake bascu - cheesecake

Utensili

  • el plato - piastra
  • el plato hondo - ciotola
  • u vasu - vetru
  • a tazza - tazza
  • el tenedor - forchetta
  • la cuchara - cucchiara
  • u cuteddu - cuteddu
  • Tovagliolu - tovagliolu

Taste

  • dolce - dolce
  • insalata (a) - salatu
  • rico(a) - diliziosu

Meals

  • culazioni - colazione
  • pranzu - pranzu
  • cena - cena
  • el tentempié - merenda

Abbigliamento

  • la prenda, la ropa - panni
  • i scarpi - Piscine
  • el pantalón - règle
  • la camiseta / la camisa — cammisa
  • la chaqueta - giacchitedda
  • la falda - fascia
  • el suèter - sweater
  • el vestitu - Vistitu

Vacanze è Feste

  • la navità - Natale
  • el annu novu— annu novu
  • la pasqua -  Pasqua
  • el ghjornu di san valentin — San Valentinu
  • el ghjornu di mamma - ghjornu di a mamma
  • el ghjornu di u babbu - ghjornu di u babbu
  • el ghjornu di l'indipendenza - ghjornu di l'indipendenza
  • el Ghjornu di Thanksgiving - ringraziu
  • el anniversariu - anniversariu
  • la partitu - u partitu
  • la boda - u matrimoniu

Parti di u corpu

  • el corpu umanu - u corpu umanu
  • la Mhurchú - capu
  • el petto - pettu
  • el oído / la oreja - orechja
  • el ojo - ochju
  • la Guy - faccia
  • la mano - manu
  • la banda - bocca
  • el pie - pede
  • la ritornu - daretu
  • elcapelli  - capelli
  • el coddu - u coddu
  • el dito - dito
  • la vitellu - vitellu
  • la pierna - gamba
  • la bambola - polsu
  • el calcagnu - taccu
  • el braccio - bracciu
  • el u collu - collu
  • el ankle - caviglia
  • la davanti - fronte
  • el coscia - coscia
  • la Barba - barba
  • el baffi - baffi
  • la lingua - lingua
  • el Toe - punta
  • la cintura - cintura
  • la anca - anca
  • Las nudi - natiche
  • el pulgaru - pollice
  • ghjinochju - ghjinochju
  • la nasu - nasu
  • la mejilla, el cachete - guancia
  • l labbra - labbra
  • el hombro - spalla
  • la barbilla, el mentón - mento
  • Las sopracciglia - sopracciglia
  • Las pinnenti - ciglia
  • elombelicu  - buttone di pancia
  • lapeddi  - pelle
  • el pancia - stomacu
  • la cannedda - gola
  • l dientes/las muelas - denti

Parolle di transizione

Cunnette e vostre idee spagnole cù queste parolle di transizione è e vostre frasi cumincianu à fluisce cun facilità!

U tempu è u locu

  • al principiu - à u principiu
  • en primu locu - prima
  • per cumincià - per principià
  • prima- prima
  • dopu- dopu
  • seguenti  - in continuazione
  • mentre tantu - intantu
  • à a fine - à a fine

Aghjunghjite una idea

  • D’altronde - in più
  • In più de - in oltre
  • in più- in listessu tempu
  • puru - ancu
  • Similaire  - in u listessu modu

Comparare cuntrastu

  • però  - ma
  • peccatuembargo  - però
  • Tuttavia  - quantunque
  • da altru latu  - da l'altra parte
  • ancu si  - ancu si
  • a pisà de  - malgradu

Parolle di locu

Induve siate, vi vulete esse capace di parlà di u vostru locu in spagnolu. 

Preposizioni

  • drentu de - dentru di
  • sopra de/sobre — in cima à
  • debajo de - sottu à
  • delante de - di fronte à
  • daretu à - daretu à
  • Entre - trà
  • fr - in/on/at
  • dentro di - dentru di
  • fora di - fora di
  • sopra di - sopratuttu
  • en medio de - à mezu à
  • vicinu à - vicinu à
  • lejos di - luntanu da
  • al lado de - accantu à
  • intornu à - intornu
  • à a manca di - à manca di
  • à a diritta di - à a diritta di

Verbi locu

  • esse - esse
  • locu - à postu
  • truvà - à pusà
  • locu - mette
  • locu - à postu

Quì è Là

  • quì, quì - ccà
  • ahi - ùn ci
  • là - ùn ci
  • alla - quallà

Directions

  • l'este - este
  • u nordu - nordu
  • l'oeste - a ovest
  • el sur - sudu

scola

Oggetti di aula

Scuprite stu vocabulariu di aula per alcune di e 1,000 parolle spagnole più cumuni.

  • classa - aula
  • l'aula - aula
  • la pizarra - pannello
  • u pizarrón - lavagna
  • la tizza - gesso
  • marcatore - Marc
  • el borrador - eraser 
  • u scrivanu - desk
  • el pupitre - desk
  • la silla - sedia
  • la mochila -  Backpack
  • u libru - librettu
  • el cuaderno - film
  • u paper - a carta
  • a matita - pencil
  • los lapices de colores - matite di culore
  • el sacapuntas - strince à piuma
  • a penna - penna
  • la goma - eraser 
  • las tijeras - forbici
  • la cola/el pegamento - codda
  • la regla - rignanti
  • la grapadora - cucitrice
  • l'estuche - stucciu

Attività in aula

  • studià - studiare
  • ripiglià - à rivisà
  • amparà -  à amparà
  • sabre - sapè
  • fà i deve - per fà i travaglii
  • fà a tarea - per fà i travaglii
  • leer - leghje
  • scrive - scrive
  • parlà - parlà
  • dì -
  • dumandà - dumandà
  • charlar - per chattà
  • dittaru - dettare
  • sguassà -  spellà
  • cuntà - cuntà
  • mancare - per mancà a scola
  • appruvà -  per passà un sughjettu / una prova
  • ripruverà— fallu un sughjettu/un test
  • prestar —  à prestà
  • prestitu - di prumessu
  • traer - per fà
  • insegnare - insignà
  • mustrà - mostrà
  • numbrar - per nome
  • aiutà - per aiutà

Lochi in una Scola

  • la scola - scola
  • el culegio - scola
  • a palestra - palestra
  • u patio - parcorsu di ghjocu
  • bagnu - toilette
  • u salone - corridoio
  • biblioteca - biblioteca
  • l'uffiziu  - uffiziu
  • la sala de professores - stanza di u persunale
  • Sala di pranzu - caffetteria
  • a cucina - cucina
  • L'infirmeria - infermeria
  • U laboratoriu - laboratoriu

E persone in una Scola

  • maestru/a - maestru (scola primaria)
  • prufessore/a - maestru (scuola secundaria)
  • entrenador/a - coach
  • enfermero/a - infermiera
  • direttore/a - principale
  • studiente/a - studiente
  • studiante - studiente

Più Parolle Scola

  • pranzu - pranzu
  • recessu - recesso
  • e vacanze - vacanze
  • l'alimentariu - manghjà
  • el casillero - armadiu
  • A materia - sughjettu
  • la matematica - matematica
  • la biologia - biologia
  • chimica - chimica
  • fisica - fisica
  • l'educazione fisica - educazione fisica
  • a storia - a storia
  • Letteratura - literatura
  • a prova - prova
  • l'esame - esame
  • a nota - gradu
  • a qualificazione - gradu

Technology

  • un ordenador (Spagna) - un urdinatore
  • una computadora (America Latina) -  un urdinatore
  • una tableta  -  una tableta
  • una stampetta  -   una stampante
  •  u surci  -   u surci
  • apagar -   à vultà
  • accende  -   spegne
  • u discu duru   -  u discu duru
  • Tastiera   -  a tastiera
  • A chjave  -   a chjave
  • e cuffie   -  cuffie
  • u microfonu -   u mic
  •  u screnu  -   in u schermu
  •  a camera  -   a camera
  • los altavoces -  i parlanti
  • una applicazione -   una app
  •  basa di dati  -   a basa
  • i riti suciali  -   i riti suciali
  • l'enlace -  u ligame
  • subir -   per carica
  • guardà -   per salvà
  • borrar -   sguassà
  • fà cliccà -   per cliccà
  • bajar/descargar   -  à scaricà
  • cercà in Google   -  circà nant'à Google
  • pirata informaticu —   Litteratura
  • password -  codice

Casa dolce casa!

U vocabulariu di a casa hè una parte impurtante di e 1,000 XNUMX parolle spagnole più cumuni in modu chì pudete parlà di u locu induve passate a maiò parte di u vostru tempu.

  • la casa - casa, casa
  • u casa - casa
  • a stanza - stanze
  • u quartu - stanze
  • u dormitorio - stanze
  • la sala - salone 
  • el comedor - Sala di pranzu
  • a cucina - cucina
  • u bagnu - bànniu
  • u pasillo - corridoio 
  • u giardinu - giardinu, giardinu
  • u garage - FNAC
  • cunfortu/a — cunfurmate
  • acogedor - cosy
  • desordenado/a — messy
  • limpiu/a — lavagna 

Furniture 

  • la pasta de dientes - pasta di denti
  • a spazzola di denti - spazzola di denti
  • sapone - sapone
  • el secador de pelo - asciugacapelli
  • u champú - shampoo
  • el cepillo - spazzola
  • u paper higiénico - carta igienica
  • la toalla - asciugamani
  • l'acqua jabonosa - acqua sapunosa
  • la bolsa de basura - saccu di basura
  • el cubo de basura - basura
  • el cesto de la ropa sucia - cesta di lavanderia
  • la navaja de afeitar - rasoio
  • la maquinilla de afeitar eléctrica - rasoio elettricu
  • la crema de afeitar - crema da barba
  • el enjuague bucal - collu di bocca
  • el cepillo de pelo - spazzola per capelli
  • pettine - pettine
  • el limpiador facial - detergente per a faccia
  • l'equilibriu- scala
  • u pañuelo di carta - tissutu
  • i ghjoculi di bagnu - ghjoculi di bagnu
  • la alfombra de baño - tappettu di bagnu
  • A duscia - duscia
  • a bagnera - bagnu
  • u lavatu - lavà
  • el inodoru - toilette
  • u tap - rubinettu
  • specchiu - specchiu
  • peinar - pettine

Verbi di cucina

  • cucinare -  cucinà
  • vene - manghjà
  • adobar -  à marinate
  • sazonar -  staghjunà
  • lavar - lavà
  • cortar -  taglià
  • pelar -  sbuccia
  • picar -  taglià
  • moler -  macinà
  • incorpore - per aghjunghje
  • mischjà - mischjà
  • catir -  batticà
  • licuar -  mischjà
  • cumminari -  à cumminà
  • freir - frighje
  • hervir -  bollire  
  • colar - strainà
  • cocer - cucinà
  • cornu - a coce 
  • asar -  griglia / arrosti
  • saltà - saltà
  • preparà - appruntà
  • descongelar - sbrinà
  • quemar -  brusgià
  • tostar -  brindisi
  • ritirare - scioglie
  • rodajear -  a fette
  • riscaldatore -  scaldà / scaldà
  • rinfurzà -  riempie / robba
  • lavar -  lavà
  • pulisce -  per pulisce
  • desayunar - per fà colazione
  • cenar - fà cena

Bedroom 

  • a porta -  a porta
  • l'armariu - l'armadiu
  • la estanteria - tellu scaffale
  • la finestra - ta finestra
  • las cortinas -  i cortini
  • u scrivania -  u scrivania
  • l'urdinatore -  l'urdinatore
  • la cama - u lettu
  • u coghju - u cuscinu
  • l'edredón - a trapunta
  • las sabanas - u lettu
  • l'almohada - a federa
  • a lampada - a lampada
  • a mesilla de notte - a tavola di notte o nightstand
  • l'espeghju - u spechju
  • u quadru - a pittura

Salone

  • a porta - a porta
  • l'armariu -  l'armadiu
  • u scaffale - u scaffale
  • la finestra -  a finestra
  • las cortinas - i cortini
  • la mesa -  u tavulinu
  • la silla - a catedra
  • u sillón - poltrona
  • l'alfombra - u tappettu o tappettu
  • a lampada - a lampada
  • a pianta - a pianta
  • e fiori - i fiori
  • la chimenea - u camminu
  • u suelo - a terra
  • el techo - u tettu

Shopping

  • dependiente/a - assistente di buttrega
  • scatula - cuntrolla
  • vendita - vendite
  • casu - affare
  • ricevuta - ricevuta
  • testatori - cameriera
  • dimensione - taglia
  • buttrega di cucina - magazinu di vestiti
  • buttega di scarpi - magazzini di scarpi
  • libreria - libreria
  • scorta - centru cummerciale
  • supermecchjaru - supermercatu
  • gioielli - gioielliere
  • magazinu di ghjoculi - magazinu di ghjoculi
  • almacenero(a) - droghiere
  • comerciante (a) — mircanti
  • tenderu (a) - negoziante
  • dipendente - impiegatu
  • cajero(a) — cassieru

Parlà di a vostra salute in spagnolu

Sè mai avete malatu à l'esteru o avete una emergenza in un paese di lingua spagnola, queste parolle di salute vi venenu in utile! U vocabulariu di salute hè una parte essenziale di e 1,000 parolle spagnole più cumuni.

Prufessiunali di Sanità

  • i cura di a salute - sanità
  • el dentista - dentista
  • u duttore/a - medico
  • el enfermero/a — nutrici
  • u medico generale - medicu generale
  • u medico di a testa - medicu generale
  • u medico specialista - specialista
  • el/la nutricionista — nutrizionista
  • el/la paciente — ammalatu
  • el/la paramédico — paramedica
  • quiropráctico (a) - chiropraviu 
  • el/la pediatria — pediatricista 
  • el psicólogo/a — psicologu
  • i primi ausilii - primi aiuti
  • a salute - salute

Servizi di sanità

  • l'ambulanza - ambulanza
  • l'assicuratrice - assicuratore
  • u centru di salute - siège
  • la clinica - siège
  • la farmacia - farmacia
  • drogaria - farmacia
  • l'ospedale - spitali
  • el pabellón - salottu
  • la sala de espera - sala d'attesa
  • la sala di operazioni - sala operatoria
  • u sanatoriu - sanatoriu

Malatie è ferite

  • l'allergia - allergie
  • l'asfixia - suffocazione
  • l'asma - asma
  • el ataque al corazón/paro cardiaco — attacu di core
  • el calambre - crampe musculaire
  • u cancer - cancru
  • el chinchón— colpu di testa
  • el corte - verso
  • a deshidratazione - dehydration
  • a diabetes - hot 
  • la diarrea - diarrhoea
  • u dolore - dolore/dolore
  • u dolore di testa - Gianfrancesco
  • el dolor de garganta - mal di gola 
  • el dolor de estómago — pena in corpu
  • el dolor de diente — mal di denti
  • a malatia - k
  • la maladie cardiaca - congenital 
  • la maladie infecciosa — malatie infettiva
  • los escalofríos— tremanti brividi
  • la frattura - frattura
  • la fiebre - frevi
  • la gripe - infruenza
  • la herida - ferita
  • l'ipotermia - ipotermia
  • l'infezzione - Ciak
  • el malestar - Toleranzdosis
  • el morete/moretón — bruise
  • la nausea - nausea francese
  • el raspón - pasce
  • u friddu - imbernu
  • u sangrado - sdrughju
  • la tos - pastigli
  • u virus - cunning
  • u vomitu - vomitu

1 pensamentu nantu à "1000 Parolle Spagnole più Comune per i Principianti"

  1. In het Nederlands heeft deze pagina geen enkele zin: ook het Spaans werd naar het Nederlands vertaald.
    In Olandese, sta pagina ùn hà nunda di sensu: u spagnolu hè statu ancu traduttu in Olandese.
    In neerlandés, sta pagina ùn hà nisun sensu: u spagnolu hè ancu traduttu in neerlandés.

    rispondi

Lascia un Comment